Jocurile copilariei 13 decembrie, 2010
Posted by Maddy in personal.Tags: aminiri, copii, copilarie, jocuri, up there
trackback
Din seria “Ce batrana sunt” vine o postare stil “pe vremea mea…” inspirata de articolul lui Arhi. E drept ca nu m`am jucat cu carbid sau cu injectoare de tractor ca si el (si Cipri) dar am avut multe jocuri bazate pe imaginatie si eram creativa. Aveam o serie de jucarii pe vremea aia, preferatele mele fiind papusa Barbie si jocul Lego varianta romaneasca – piese mari, dar imi placea sa`mi fac de lucru. La Comarnic imi petreceam intreaga vara si aveam o sursa de pamant moale, lutos, intr`un loc stiut de mine si de o prietena. De acolo extrageam lut pentru vasele, vazele si scrumierele mele miniaturale pe care le si pictam cu pensula dupa ce se uscau. Culegeam pietre plate din Prahova si zgariam ca primitivii pe ele cu un cui, tot felul de desene: clasica scena cu casa, gardul, un pom si soarele; flori, printese, stelute, etc. Intr`o vara am cules o plasa intreaga de potcoave si alte bucati de fier ruginite de pe marginea drumului si faceam tot felul de imagini cu ele, ca aveau forme originale.
La gradinita am devenit fascinata de plastelina si ala e devenit jocul meu preferat din timpul orelor, ca in pauza imi placea sa bat copiii la groapa cu nisip. Au trecut aproape doi ani de cand nu m`am mai prostit cu plastelina. Hmm…ar trebui sa`mi cumpar o cutie noua. Anyway…in rest imi place sa cos haine pentru papusa Barbie, ma descurcam decent cu ata si acul pentru un copil. In perioada macabra aka perioada familia Addams aveam un schelet de plastic si i`am facut o intreaga garderoba din hartie colorata.
De mica mi`a placut sa desenez si imi inventam propriile benzi desenate. De obicei erau cu printese si cai sau cu Sailor Moon. Jocul tip Lego a ocupat mult timp in lista preferintelor. Zilnic construiam alt model de casa pentru figurinele de plastic. Din pacate intr`o noapte mi s`a facut rau (nu mai stiu ce boala a copilariei aveam) si am vomat pe el. Asa mult imi placea ca dormeam cu el langa pat. Evident ca nu s`a putut scoate mizeria din el si a trebuit sa fie aruncat but no biggie, ca pe atunci incepuse perioada Barbie.
In rest eram cu bicicleta, cu copiii in curte jucandu`ne sotron, mata ascunsa (mata=pisica nu ma`ta, goddamn diacritice pe care nu le am) sau ratele si vanatorii. Nu mai zic de cand participam la tot felul de jocuri tampite si sfarseam cu capul spart sau cu alte rani mai usoare, despre alea, poate in alta postare.
Voi cum v`ati jucat cand erati copii?
te invidiez pentru argila aceea, eu nu am avut parte de murdărit mâinile în copilărie. mi-ar fi plăcut să fac asta, dar la etajul doi al unui bloc nu cresc nici buruieni măcar, iar în jurul altor blocuri creşteau doar gunoaie. de jucat m-am jucat cu păpuşa Nadia, cumpărată cu mari relaţii şi cu mari rugăminţi, sau cu un joc numit Inteligent (nu l-am mai văzut prin oraş, doar în străintătate l-am identificat pentru cei mari ca fiind Mater Mind). mai era un joc drăguţ cu beţişoare, Marocco; după cum vezi trebuia să ai jucării, altfel te plictiseai rău în casă. sau citeai. aşa că m-am jucat puţin şi-am citit în rest.
nu mi`am petrecut toata copilaria la munte. in restul timpului eram la Arad si ma jucam printre blocuri. langa era sediul BCR in constructie, subsol, parter si etaj din fier armat si beton, cartierul general dupamasa/seara. daca ar fi striut parintii la vremea aia pe unde ne jucam ar fi murit de frica.
jocurile de logica nu`mi placeau. n`am avut Tinta, marocco nu`mi placea, puzzle n`am facut, cubul rubik l`am stricat…
imi placea remi si “Nu te supara, frate!”
Ce articol dragut! Si misto c-ai petrecut parte din copilarie la Comarnic, si eu la vreo 20km mai inspre Bucuresti, faina zona! Am avut si eu o perioada cu papusi (una singura, de fapt – mi se punea pata usor si-mi trecea greu), faceam casute si indoor si outdoor din tot felul de chestii pe care le gaseam. Hainute nu ca nu puteam coase fara sa-mi bag acu-n ochi, de asta se ocupa mama cand avea timp. N-am avut Barbie, ci una de-aia “copilaroasa” la infatisare, tot ceva super brand, luata cu o caruta de bani, ca rasplata ca am acceptat intr-un final sa merg la dentist, de care aveam fobie.
Memories!
Apoi cazemate, casute prin scorburi, “mancare” din ierburi, pietre si noroi, ascunselea prin beciuri cu lilieci, “tara tara vrem ostasi!”, “flori fete sau baieti”, “fantana”, “ratele si vanatorii”, tot felul de jocuri de carti, in special macao si trombon, remi, cautat pietre si pietricele, trifoi cu patru foi… Astea asa la prima strigare
ma bucur ca ti`a placut articolul meu, l`am scris chiar din suflet (ce corny suna!) dupa ce mi`au venit amintirile. casute outdoor faceam cu verisoarele mele si indoor faceam din canapeaua extensibila care o pliam invers si iesea o vizuina. inainte de prima barbie originala am avut versiunea romaneasca. una din ele a fost tunsa ca sa fie Ken
Da da, canapeaua
Caterinca faza cu Ken, imi imaginez ca mai greu a fost cu alte parti ale corpului ce le-avea Barbie-n plus 
Deci nu te-ai nascut in Arad?!
ba da
HAHA @ THE END:vezi daca nu scrii cu diacritice!!
Cand eram mic eram de dimineata pana seara afara:mergeam la pescuit la Ghilind daca stii unde ii, mergeam la furat de cirese, pere, mere si le vindeam in piata si ne cumparam pizza cu banii primiti, vanam soparle prin cimitir, jucam ratele si vanatorii cu mingea de fotbal, cumparam toti un pepene si il spargeam de o stanca si mancam toti din el, mergeam la bazin la fostul abator si inotam in el cand era cald si cate si mai cate!
Eu la gradinita desenam aproape numai dinozauri, aveam o afinitate pentru ei, cand ma uit acum nu-mi pot da seama ce era in capul meu.
-Ce vreumri, “tunurile” alea cu carbid.
ratele si vanatorii, tara, tara vrem ostasi, 9 pietre, tarile (cel cu cerculetul impartit in tari si cel din mijloc cu mingea), flori fete sau baieti………ce m-am mai jucat cand in copilarie
La capitolul papusi: le pieptanam si prideam parul in toate modurile posibile, le aruncam prin aer in casa, pretinzand ca sunt gimnaste exceptionale si fac nu stiu ce exercitiu, le aliniam si spuneam ca sunt “la scoala”
) Prin casa ma agitam mereu pe langa sora-mea sa se joace cu mine.. La un moment dat accepta si (fiind cu aproape 7 ani mai mare decat mine), imi spunea sa jucam jocul ei preferat, care se chema “Lasa-ma in pace!” 
)
Pe-afara “sportul” rege era “ata” la care topaiam pana imi venea rau; apoi ne cataram prin copaci si ne faceam din crengi “apartamente”; si jocurile clasice: “7 pietre”, “patratica”, “ratele si vanatorii”, “flori fete sau baieti”, “frunza”, “tablourile” etc..
mai, Mada, ai uitat de jocul pe tv!:P
sorry mario but the princess is in another castle!
hahahahaaha, buna asta!!