Parfumul 8 iulie, 2008
Posted by thcgirl77 in carti, filme.Tags: parfumul, patrick suskind
trackback
Parfumul de Patrick Süskind este cea mai gretoasa carte citita de mine vreodata. Si credeti`ma am o aplecare spre chestii gretoase sau lecturi morbide. Am primit`o imprumut si a fost scarboasa de la pagina 1. Am tot citit de curiozitate si a inceput sa`mi placa, intr`un sens sadic. Autorul e beton, a bagat niste descrieri in carte ca aveam impresia ca aerul din jurul meu pute a peste si transpiratie.
Pe scurt Grenouille e nascut de mama sa in cel mai imputit loc din lume, in piata de peste unde era vanzatoare si lasat sub tejghea sa moara dar copilul a inceput sa tipe si sa planga iar femeia a fost spanzurata dupa ce a fost declarata criminala. Grenouille creste intr`un orfelinat si este vandut unui tabacar. La o varsta aproximativa a adolescentei il se pierde pe strazile din Paris mirosind parfumurile nobililor si simtind miresme placute pentru prima data in viata lui. Simte si mirosul unei fete frumoase, pe care o omoara pentru a`i putea captura parfumul. Grenouille nu are un miros propriu dar are un extraordinar simt olfactiv. De aici a pornit un sir lung de crime pentru a realiza parfumul perfect.
Da, whoa ai dat si click. Ok esti interesat de chestia asta macabra. Precum ziceam cartea am citit`o destul de greu, cu un amestec de scarba si curiozitate. Filmul in schimb m`a marcat in sens pozitiv. Cred ca e prima data cand pot afirma cu tarie ca filmul e mai bun decat cartea. In cazul asta, mai suportabil. Daca si filmul era la fel de grafic precum cartea cred ca ar fi fost considerat snuff si banat in toate cinematografurile. Mi`a placut faptul ca filmul mi`a completat imaginea vizuala cu decorurile imputite din Franta secolului 18, cu interiorul unui laborator de parfumerie sau cum arata o tabacarie, o strada comerciala, o piata de peste. Naspa ca naiba, bine ca n`am trait atunci. Daca acuma m`as teleporta in timp acolo as muri in 10 minute de vreo 12 boli diferite.
Pana sa vad filmul am ramas cu o parere proasta despre carte, dar a fost asa reusit incat a completat cartea perfect (exceptand scenele gretoase cu el in pestera cum se studia sau alte detalii sordide).
filmul este genial…daca s-ar inventa si filmele care ar putea reda mirosurile din scenele respective, cred ca Parfum: Povestea Unui Criminal ar fi cel mai tare din toate timpurile
N-am citit cartea, insa din ce zici e clar ca filmul a sarit peste o sumedenie de descrieri gretoase. Chiar mai mult, a accentuat partea opusa.
da, au facut filmul mai diregabil decat cartea.
Nu am văzut filmul, dar ca şi filolog (şi deci cititor de cărţi de meserie – se presupune
) pot spune că sunt de înţeles oarecum imaginile macabre din carte. Să ne gândim că a fost scrisă prin anii 80, când aproape nimic nu mai şoca cititorul.
Apoi, dacă te gândeşti la interpretarea cărţii, o poţi vedea ca pe o alegorie (transformarea/devenirea personajului) sau ca pe o descriere a naturii omului (un dar extraordinar e contrabalansat de înfăţişarea şi diformitatea lui, iar lumea parfumului – a femeii prin excelenţă, este brutal întreruptă de crime şi imagini macabre.)
Sigur, cu toate astea, poate să nu îţi placă romanul. Mie, spre exemplu, nu mi-a plăcut “De ce iubim femeile” a lui Cărtărescu. Lăudată, aclamată…dar nu trebuie să placă tutror.
filmul m-a impresionat dar nu intr-atat incat sa ma pun sa citesc cartea vreodata
Filmul este interesant, dar dupa ce l-am vazut, sincer, nu prea ma tenteaza sa ma apuc de carte.. mai ales din cauza faptului ca in carte sunt scrise mult mai multe chestii macabre si gretoase decat au fost redate in film.
am incercat sa termin cartea, dar n am reusit!:D groaznica, sa nu mai aud de ea, in schimb de film sunt curioasa, l as vedea.
Filmul este incantator. Ideea filmului este geniala. Scena in care Grenouille este adus in fata multimii pentru a fi executat este dementiala(aproape ca in subconstientul meu simteam si eu parfumul). Untr-un cuvant sublim.