Unde va grabiti? 21 martie, 2008
Posted by thcgirl77 in ma gandesc..., personal.Tags: graba, mentalitate, timp
trackback
Mai nou am observat ca trebuie sa stau mult si bine la stop (unde nu e semaforizat) ca sa pot trece strada in conditii de siguranta. Nu te`ar lasa cineva sa treci nici sa`l tai! Sau daca se opreste masina de pe banda 1, mai trebuie sa stai sa te asiguri ca opreste si masina de pe banda 2, ca sa nu se intample ca atunci cand era sa ma calce un Matiz rosu (de atunci urasc aceste masini). In trafic am observat ca putini sunt cei care lasa pe altii fara prioritate sa treaca, evident daca mai multi ar lasa si pe altii, chiar dc ei au prioritate, probabil nu ar fi asa blocaje de circulatie.
In locurile de stat la coada (farmacie, posta, etc) vad oameni care bat cu cheile, telefonul sau degetele in pult. E asa de enervant, de obicei la posta se intampla asta. Am fost din interes de serviciu de multe ori la posta si vad cum se lucreaza, cel putin la scrisori recomandate si casute postale personalul nu freaca menta, doar ca au un sistem afurisit de lucru. Se pare ca nimeni nu intelege asta, de aia asist la cate o cearta acolo mai de fiecare data. Sau li se pare mai interesant la agitatii astia daca se prefac grabiti si pe picior de fuga?
Am tot auzit povesti si am vazut si eu cum e in alte tari, nici nu prea are rost comparatia. Nu zic, or fi marlani si pe acolo, dar parca oamenii sunt mai senini si politicosi. Daca aici s`ar lucra atat cat se pretinde am fi mult mai departe. Atunci unde naiba se grabesc romanii? Nici nu avem in cultura “time is money”, nici nu suntem un popor cu o cultura a muncii inradacinata, nici macar nu suntem asa productivi, atunci de unde provine toate graba si agitatia asta?
ne grabim sa scapam de tot…
fugi de oameni, de lucru, de probleme, de bete in roate, de gropi, de aglomeratie, de dezinteresul cras al celor care ar trebui sa te serveasca, etc si nici nu iti dai seama cand devii tu insuti o sursa a frustrarii. e un cerc vicios
PS: apropos de posta, nu cunosc pe toate femeile de acolo, dar cand am fost sa imi fac rovinieta am nimerit la o redusa mental, dezinteres total, viteza semi marsarier, s.a.m.d. ca mi-a venit sa ii dau cu servieta in cap
japonezii is incredibil de inceti dar culmea e ca majoritatea au rabdare in tara asta ceea ce ma duce la disperare pe mine. deja m am obisnuit cu cultura americana de ‘time is money’ si de obicei pun mare valoare pe timpul meu liber pt ca nu prea il am dr la japonezi nu le pasa… fac lucrurile la fel de incete cum le au facut acum 3000ani si nimeni nu i scoate din rutina lor…ai zice ca cu toti robotii cu care se lauda asta ar fi tara automatiza, dar nu ai cat se poate mai departe de adevar. eu ma grabesc in fiecare dimineata la servici si ma dispera aia care nu trec la semafor pe galben, sau pe rosu (ii aproape legal aici sa treci pe rosu in primele 5 secunde) sau se opresc 20 m in spatele masinii din fata lor si eu nu pot sa trec pe margine…cred ca in felul asta pierd calorii in fiecare dimineata enervandu ma pe ei si pe drumurile lor inguste.
zi-ne maddy ce-ai mai facut cu carnetu de sofer, ai reusit sa-l iei?
@ angela … mergi la bucuresti si toata disperarea ta se va tranforma in satisfactie deplina
ichi: stai ca nu`i asa usor
trebuie sa ma apuc de scoala inainte, e pe lista de prioritati! pana una alta tot ma uit dupa ce masina mi`ar place sa conduc.
ioai mada, incepe numa scoala de soferi ca pana o termini fac pariu cu tine ca o sa vrei alta masina decat cea la care te gandesti acum!;) deci da i bataie! treci la fapte!!!
in legatura cu posta mare, sper sa nu mai calc pe acolo in veci, amin!!! tot in interes de serviciu frecventez posta aproape zilnic, dar aia de langa polivalenta unde m am obisnuit cu ghiseistele si ele ma stiu deja si sunt chiar ok si lucreaza chiar repede pot spune, doua dintre ele ca a treia ii o proasta si o natanga de imi vine sa i infig pixu in ochi! la posta mare in schimb, am fost de 3 ori in interes de serviciu(in rest mergeam sa mi scot alocatia si atunci nervi) si mi o ajuns!!! femei mai imbecile ca alea de la posta mare cred ca rar gasesti si daca te pui sa cauti nu gasesti asa persoane! ultima patanie a fost cand m am dus sa cer 100 de mandate postale si m or trimis de la un ghiseu la altu pana am ajuns afara undeva prin spate la ceva gemuletz cica, n are rost sa explic! am ajuns intr un final la gemuletzul minune, trebuia sa ma uit prin el stand paralela cu trupul fatza de sol ca sa le vad pe alea de dupa gemuletzul infect! cand sa i cer 100 de mandate, clasicul intors al ochilor peste cap si idioata naibii s a pus sa mi numere 100 de mandate in loc sa stie sa mi dea “din ochi” un teanc! la posta ii un infern! la noi in tara, regula “clientul nostru, stapanu nostru” e taman invers “clientul nostru, carpa de sters pe jos” futu le gura masii de nefericiti! la firma la care lucrez eu, nu s a intamplat o data sa vina un client si daca era un taran, ca mai vin si tarani si sa nu fie tratat frumos, fara vorbit cu spatele la el sau chestii de genu si daca omu cere cu cineva si nu e in birou acel cineva, sunam, intrebam, in caz ca nu vine ne ocupam noi de el! dar la marile societati, anagajatii s or ajuns draga si nu cumva “sa i calci pe coada” derajandu i, ca va trebui sa suporti consecintele! le mai suporta dracu!x-(
cat am ras mada, pt ca in america sunt mai inceti cei de la posta decat in romania:)) nu mi-a venit sa cred, am intrebat si eu o tipa daca e o slujba oferita celor mai inceti mintali si s-a uitat urat la mine si a zis ca nu:)) asa is ei, asta e posta, ce sa faci:)