Maddy`s blog

Ca o precizare, ma enerveaza acest cantec. La fel ca si ala cu “My name is Luca, I live on the second floor” si pe locul 1 la cantece pe care le urasc este “Moonlight shadow”. Jur, acest cantec ma face berserk sa ies noaptea in spatele blocului si sa bat boschetari. Tin minte ca erau reclame cu “Driving songs” pe Eurosport si astea 3 erau pe un CD. In fine, ilustreaza bine titlul. Am avut o zi plina si obositoare si fizic si psihic. Dar sa o luam de la inceput.

La birou am fost super ocupata, numai in liste, traduceri, mailuri si telefoane. Mie nu`mi place sa vorbesc la telefon, ete azi fix asta am facut si inca din greu. Dupa birou am mers la faculta sa predau lucrarea la profesorul care saptamana trecuta ne`a tras teapa si n`a mai venit si am stat eu si colegii pe coridor jumatate de ora sprijinind peretii.

Azi ne`a binecuvantat cu prezenta dupa 1 ora si 15 minute de asteptat intr`o banca de lemn incomoda care a fost creata probabil pentru niste studenti-copii de maxim 1.60m. Cand a venit m`am mutat cu 2-3 banci in fatza (eu de obicei stau prin ultimele randuri) ca sa ajung mai repede sa predau lucrarea ca si asa tot programul mi s`a decalat. Vad ca era un coleg la catedra la discutii cu profesorul si inca o colega pe faza, in fatza mea. Zic ca dupa ce termina ea, ma duc eu (restul pareau pasivi, asteptau sa vada ce intreaba profesorul probabil).

O colega imi zice in gura mare si pe un ton de mahala “Gata cu bagatu` la mine in fata, eu ma duc acuma, tu astepti”. Ma uit asa la ea, “Nu zau? Avem numere de ordine?”. Eu sunt o fire buna si in general am instinctul in mine sa fiu corecta si buna dar asta m`a enervat, putea sa`mi zica “Pot sa ma duc eu in fatza ca ma grabesc nush unde?” chiar daca nu se grabea, treaba ei, o lasam, normal, nu muream daca stateam 3 minute in plus. Dar asha, sa`mi zica in gura mare si pe asa ton. Pana sa se ridice de pe scaun eu eram deja la catedra la profesor. Probabil s`o fi enervat tipa si m`a vorbit pe la spate dar nu as vrea sa scriu aici unde ma doare de ea.

Pe la 6 ajung si eu la sala, evident la ora asta sala era super plina. Nu ma deranjeaza, antrenoarea ne organizeaza bine, sa nu fim 3 oameni care asteapta la acelasi aparat. I`am zis ca nu mai am timp sa stau o ora jumate si as dori un program de antrenament mai intens, in 40 de minute. Intens a si fost, de abia am umblat pana acasa.

As fi vrut sa calc niste haine dar nu mai pot. Mi`am exersat talentele pe camasa mea preferata (singura camasa de altfel) si eu cred ca am calcat`o bine-pentru prima camasa care o calc vreodata in viata mea. Maine fac pe translatorul intr`o conferinta de presa si nu as vrea sa ma duc cu o camasa sifonata ca naiba. Inca nu stiu cum sa ma imbrac, dar pana maine ma gandesc eu. E aproape 8 si ma retrag e canapea unde voi vegeta si voi urmari sitcomul de la ProCinema, Nebun dupa Tine.